versuri Statea Maica-ndurerata
1. Stătea Maica-ndurerată
Lângă cruce-nlăcrimată
Pe când Fiul suferea.
2. Inima-i adânc rănită,
Sfâșiată, chinuită,
O pătrunse sabia.
3. Vai, ce tristă și mâhnită
Fu acea Neprihănită,
Născătoarea lui Cristos.
4. Maică sfântă, ce mâhnire
Când vedeai în chinuire
Pe-al tău Fiu prea glorios.
5. Cine nu ar plânge oare
Când pe Sfânta Născătoare
Ar vedea-o-n chinul greu?
6. Să nu simţi compătimire
Lângă Maica-n grea mâhnire
Suferind cu Fiul său?
7. Pentru-a lumii mari păcate,
Fiul ei e dat la moarte
Și sub bice sfâșiat.
8. Vede-n chinuri cum se frânge
Cum își varsă al său sânge,
Până sufletul și-a dat.
9. Mamă plină de iubire,
Dă-mi și mie-a ta simţire,
Cu-al tău chin să plâng și eu.
10. Inima-mi în veci să ardă
De iubirea cea mai caldă
Către Omul Dumnezeu.
11. Mamă, mă învrednicește,
Rănile-mi întipărește
Ale Celui Răstignit.
12. Eu l-am osândit la moarte
Și de chinuri să n-am parte
Când pe cruce-l văd rănit?
13. Vreau să plâng și eu cu tine,
Cât trăiesc să fie-n mine
Răstignitul cu-al său chin.
14. Sufletu-mi te însoţește
Si cu tine el dorește
Să împartă-al tău suspin.
15. Tu Fecioară-ntre fecioare,
Mă primește-ndurătoare
Să plâng chinul tău nespus.